În urmă cu 205 ani, pe 7 februarie 1812, se naște în Portsmouth, Anglia, Charles John Huffam Dickens, romancier englez, cunoscut pentru realismul secolului 19 oglindit în romanele sale. Până la 12 ani, copilăria lui Dickens a fost liniștită și fericită. Familia scriitorului făcea parte din nobilime, iar acesta mergea la o școală privată. După ce tatăl lui, o fire boemă, a pierdut toate afacerile, familia lui Dickens a ajuns în închisoarea săracilor. Pentru a-și ajuta familia, Charles a început să muncească zece ore pe zi, la fabrica de cremă de ghete, câștigând șase șilingi pe săptămână. Câțiva ani mai târziu, familia a primit o moștenire, însă Dickens a continuat să muncească în fabrică. A lucrat, de asemenea, ca funcționar în biroul unui avocat (în 1827), ca stenograf la tribunal și ca ziarist. În perioada în care lucra ca ziarist pentru campaniile electorale, a scris reportajele Schițele lui Boz. Boz era pseudonimul lui Charles Dickens.

Primul său roman, Clubul Pickwick, a fost publicat în Monthly Magazine în 1833. După o relație eșuată cu prima lui iubire, Maria Beadnell, Dickens se căsătorește cu Catherine Hogarth, cu care are zece copii. Deși atunci când a cunoscut-o pe Catherine a fost foarte îndrăgostit de ea, după zece ani de căsnicie, Dickens se înstrăinează din ce în ce mai mult de aceasta. O vedea vinovată pentru că au avut atât de mulți copii, începuse să o critice din ce în ce mai mult și o considera sub nivelul lui intelectual. În 1858, după douăzeci și doi de ani de căsnicie și zece copii, Dickens decide să se despartă de Catherine și anunță despărțirea în London Times, și separat, într-o notă care circulă în privat, o descrie pe aceasta ca fiind o mamă incompetentă, depresivă și o figură neinteresantă. Catherine este forțată să se mute separat, fără copii și primește o rentă anuală de 600£ pentru tot restul vieții. Dickens a fost atașat de sora lui Catherine, Maria, cu care cuplul a trăit, solicitând chiar să fie îngropat lângă ea după moartea ei în 1837. Se spune că după moartea lui Mary, Dickens a îndepărtat un inel de pe degetul ei, pe care l-a purtat pentru tot restul vieții sale. Acesta a fost la acea vreme un subiect extrem de controversat.

În 1857, Dickens o întâlnește pe Ellen (Nellie) Ternan, o actriță de o vârstă cu fiica lui cea mică, Kate, de care se îndrăgostește. Când s-au cunoscut, Charles avea 45 de ani, iar Ellen, 18 ani. În această perioadă își mută dormitorul separat de Catherine.  Pentru a ascunde această relație, Dickens a inventat diverse subterfugii machiavelice, incluzând nume false și coduri, și a ars toate hârtiile, toate documentele sale și fiecare scrisoare pe care o primise vreodată de la Ellen Ternan. Cei doi au avut un copil care a murit la o vârstă fragedă. EllenTernan era inteligentă și fermecătoare, cu un caracter puternic și interesată în literatură și teatru. Dickens o numea „cercul meu magic”.  În 1860, Ellen părăsește teatrul și este întreținută de Dickens. În 1870, la moartea sa, Dickens i-a lăsat prin testament o moștenire de 1.000 £  și venituri suficiente dintr-un fond separat pentru a se asigura că ea nu va trebui să lucreze din nou. Povestea iubirii dintre Charles și Nellie o poți vedea în filmul Femeia invizibilă. Charles Dickens a murit la 9 iunie 1870, la vâsta de 58 de ani, în urma unui atac de cord și este înmormântat la Catedrala Westminster.

Charles Dickens a investit o parte a drepturilor de autor într-un ziar nou la acea vreme, Daily News.  Scriitorul se temea de lilieci, era insomniac și avea ca animal de companie, un corb. Opera lui Dickens reprezintă imaginea societății engleze în prima jumătate a secolului 19. Dintre cele mai cunoscute romane din opera sa, fac parte: Clubul Pickwick, Oliver Twist și David Copperfield, ambele inspirate din copilăria lui, Colind de Crăciun și Marile speranțe.

Ultima sa carte, Misterul lui Edwin Drood, a rămas neterminată. La aproape trei ani de la moartea lui Charles Dickens, în luna martie 1873, după cinci luni de muncă, ultimele şase capitole ale romanului Misterul lui Edwin Drood sunt terminate de către un om necunoscut, pe nume Thomas James, care era ajutor de tipograf, şi care susţine că însuşi Charles Dickens i-ar fi dictat, dincolo de moarte cele șase capitole finale!