Trezitul la ora 5 dimineața nu este deloc hobbyul meu. Nici măcar la ora 7. Nu sunt matinală și pace! Cu greu mă trezesc la 7.30 în mod normal. Totuși, toată vacanța în Gambia m-am trezit când la 5, când la 7, fără să fie vreo mare problemă (curiozitatea de a vedea locuri și lucruri noi mă iscodea, în plus, când e vorba de plecat prin locuri noi, eu sunt mereu pregătită).
După trezirea de la ora 5 pentru excursia de două zile , următoarea plecare pe drumurile Gambiei a fost către Banjul, apoi Serekunda și într-un final Bakau.
Ziua 6 Kololi – Banjul – Serekunda – Bakau – Kololi
Am mâncat omleta de la micul dejun verificând traseul zilei, apoi am înmuiat vârful unui croissant în cafeaua cu un strop de lapte și m-am gândit grăbit că uneori sunt tare norocoasă! Mă îndrept către recepție unde schimb câțiva euro în dalasi (50 de dalasi pentru 1 euro) și apoi către mașină unde ne așteaptă ghidul cu zâmbetul până la urechi. Ghidul vorbește olandeză și engleză. A locuit în Olanda vreme de trei ani jumătate, iar când tatăl lui a murit, s-a întors în Gambia. Îl întreb de ce nu a rămas în Europa și îmi răspunde că, din momentul în care tatăl lui a murit, el a devenit capul familiei și trebuia să se întoarcă pentru a avea grijă de familia lui. Îmi mai spune că, deși oamenii de la oraș au devenit ceva mai moderni, marea majoritate a rămas încă bine ancorată în tradiții. Fetele încă se căsătoresc de la 16 ani, unele căsătorii sunt încă aranjate, băieții încă preiau responsabilitățile taților … Majoritatea oamenilor din Gambia trăiesc după tradițiile musulmane, populația fiind 90% musulmani, iar restul de 10% creștini. Este o țară liniștită, cu o rată a criminalității scăzute, cu oameni relaxați și foarte optimiști. Ghidul ne-a spus râzând că timpul în Gambia este GMT – Gambian Maybe Time! 🙂
Din Kololi până în capitala Banjul am făcut 25 de minute. Au o singură șosea cu două benzi. Pe drumul către capitală (ca și pe toate celelalte drumuri pe care le-am străbătut) am oprit la fiecare kilometru la un punct de control. În urma alegerilor din decembrie 2016, Yahya Jammeh, președintele Gambiei de 22 de ani, a pierdut alegerile. Noul președinte, Adama Barrow, urmează să preiea funcția pe 19 ianuarie 2017. Drumurile sunt păzite de către armată și poliție pentru a preveni orice problemă în această perioadă. Din aceeași cauză whatsapp era parțial blocat, iar internetul a mers foarte prost (deși internetul cred că merge prost mereu). Oamenii sunt încântați de schimbarea președintelui și speră în schimbări majore, una dintre acestea fiind acceptarea investitorilor externi care vor crea locuri de muncă, în special în turism. Gambia trăiește din turism, agricultură, export de arahide și pescuit. Din cauza măsurilor de securitate din această perioadă nu am putut face multe fotografii în capitală.
Banjul este un oraș mic, cu o populație sub 35 000 de locuitori, situat pe o mică insulă la gura de vărsare a râului Gambia în oceanul Atlantic. Ce poți vizita în Banjul: Gambian National Museum, Albert Market, African Heritage Museum, monumentul Arch 22 și câteva moschei.
Situată pe Liberation Avenue, Albert Market este o piață aglomerată, plină cu de toate, de la fructe la obiecte de artă africană. E indicat să ceri voie înainte de a fotografia oamenii care vând în piață, unii nu vor să fie fotografiați! Nu uita să negociezi, e jocul lor preferat. Dacă cere 2 000 de dalasi pentru o statuetă, oferă-i cu 50% mai puțin. Vei putea cumpăra multe lucruri la jumătate din prețul cerut inițial.
După Albert Market am vizitat Muzeul Național al Gambiei. Prăfuit și parcă rămas cumva în umbra anilor, Muzeul Național expune artefacte istorice și culturale, inclusiv instrumente muzicale , unelte agricole și obiecte etnografice. Prețul unui bilet este de 50 dalasi (1 euro). Muzeul este închis duminica.
Am părăsit Banjul trecând pe lângă monumentul Arch 22 (monumentul se află pe bancnotele de 100 de dalasi), un arc de triumf comemorativ de 35 de metri înălțime, îndreptându-ne către Serekunda, unde am vizitat un atelier de confecționat materiale batik. Despre Serekunda am scris într-o postare anterioară (Boss Lady – Gambia partea I).
Ultimul oraș vizitat a fost Bakau. Tot timpul i-am spus Bacău:) Bakau este un orăsel mic (dar mai mai mare decât Banjul), situat la oceanul Atlantic. Locuitorii spun că orășelul a fost construit în jurul unui mic lac cu crocodili, astăzi Kacihkali Crocodile Pool, unde te poți plimba printre crocodili hrăniți cu pește, iar dacă ai curaj îl poți mângâia pe crocodilul Charlie.
În Bakau sunt cele mai frumoase plaje (în zona Cape Point), singurul stadion național, The Independence Stadium și studiourile Mile 7 Studios de unde emite Radio Gambia. Radio Gambia transmite muzică tradițională, dar și muzică modernă. Muzica tradițională este cântată în special în timpul ceremoniilor. Cei din tribul Wolof sunt recunoscuți ca fiind cei mai buni în muzică. Din muzica din Gambia fac parte sabar (o tobă tradițională, folosită în trecut pentru a transmite mesaje la distanță, sunetele acestui instrument de percuție se pot auzi până la 25 de kilometri distanță!) și mbalax (un mix de jazz, latino, soul și rock). Mbalax înseamnă ritm în limba tribului Wolof. Muzica din Gambia este asemănătoare muzicii din Senegal. Îți amintești de Youssou N’Dour și melodia lui Seven seconds ?? Nenea Youssou e din Senegal, peste gârlă de Gambia 🙂 Cel mai apreciat artist din Gambia este Jaliba Kuyateh, conform lui Ibrahim, băiatul care patrula serile în jurul bungaloului nostru, cu care am povestit aproape în fiecare seară de la tradițiile din noaptea nunții în Gambia, până la muzica tradițională și viitorul Gambiei..
Pfff, am deviat de la traseu …
Ziua 7 Safari în Senegal
Ultima excursie. Ultima trezire la ora 5. O nouă încărcare pe bacul care face legătura între Banjul și Barra. Controale la fiecare kilometru. Sper să văd rinoceri. Și zebre. Fathala Wild Reserve este la 33 de kilometri de Banjul. Oprim la granița cu Senegal pentru controlul pașapoartelor. Arată de parcă sunt la vechea autogară din Galați, doar că pe aici mai trec și capre din când în când. Suntem invadați de multe femei care încearcă să ne vândă fructe, arahide, brioșe … Cumpăr o pungă cu portocale și două punguțe cu arahide crude. Portocalele sunt atât de gustoase! La fel și bananele. Am mâncat în Gambia cele mai gustoase banane.
Primim ștampilele în pașapoarte și suntem liberi să continuăm drumul. Mașina de safari ne zgâlțâie continuu. Rezervația Fathala are chiar și căsuțe unde poți înnopta printre animale sălbatice. Biletul pentru un adult este de 30 de euro, iar pentru un copil 16 euro (nu includ dormitul în acele căsuțe). În trecut rezervația a avut și lei, dar au fost mutați în altă zonă pentru că mâncau antilopele. Păcat că nici Gambia și nici Senegal nu mai au elefanți.
Informații despre rezervație și cazarea oferită poți găsi pe www.fathala.com. Rezervația se întinde pe o suprafață de 6 000 de hectare. Ce am văzut noi: zebre, rinoceri, porci mistreți, antilope, girafe, cameleoni, diverse păsări. Restul erau ascunse. Mulțumiți că am văzut rinoceri și zebre ne-am întors la hotel, bucuroși că mai prindem o oră de lenevit la piscină!
A fost o vacanță plină, am văzut o lume nouă, altfel decât lumea mea! M-aș reîntoarce cu drag în Gambia și îmi doresc să văd mult mai mult din Africa (chiar dacă am făcut trei vaccinuri – febră galbenă, hepatită A, DTP și am luat două săptămâni Malarone, pastile pentru malarie)
Gambia este cea mai mică țară din Africa, dar plină de experiențe frumoase!